Doiceşti: Doi bătrâni şi-au pierdut viaţa în somn, din cauza monoxidului de carbon

Doi bătrâni, în vârstă de 74 şi 83 şi 74 de ani, au fost găsiţi morţi, joi, chiar în propria casă. Din primele cercetări se pare că cei doi au murit din cauza intoxicaţiei cu monoxid de carbon.

"A fost o sesizare la Postul de Poliţiei Doiceşti, cu privivire la faptul că cele două persoane nu au mai fost văzute în curte de câteva zile. O echipă de cercetare s-a deplasat la faţa locului, unde le-au găsit pe cele două persoane decedate", a declarat subinspectorul Aelxandra Nicolae, purtătorul de cuvânt al IPJ Dâmboviţa.

Din primele verificări se pare că decesul a survenit în urma intoxicaţiei cu monoxid de carbon de la soba pe lemne cu care se încălzeau. Urmează ca medicii legişti să spună exact din ce cauză au murit cei doi.

Citeste mai mult: adev.ro/mk0alv

Statul lichidează termocentrala Doiceşti

La restructurare, din Termoelectrica au fost scoase centralele de la Paroşeni, Mintia, Iernut, Drobeta Turnu Severin, Rovinari, Turceni, Bucureşti, Constanţa şi Craiova şi au mai rămas Doiceşti (judeţul Dâmboviţa) şi Borzeşti (judeţul Bacău). Acestea două din urmă sunt vizate de dizolvarea şi lichidarea anunţată astăzi de Termoelectrica.

Din cauza pierderilor masive şi costurilor prea mari pentru producţia de energie, aceste termocentrale au intrat în vizorul Fondului Monetar Internaţional şi iată că, acum, statul s-a decis să le lichideze.

Dacă din punct de vedere strict economic măsura este cea corectă, având în vedere că am mai scăpat de o gaură neagră la buget, din alte puncte de vedere măsura este discutabilă.

Caruselul falimentului

În anii ’90, aceste centre energetice mergeau în plin, cu mii de oameni, dar politica de preţuri a dus inevitabil la catastrofa financiară de azi. Mecanismul este simplu: în timp ce costurile de producţie au crescut odată cu piaţa, preţul produsului finit – energia electrică – a fost mereu ţinut în loc şi astfel s-a ajuns la scumpirea producţiei mult peste încasările posibile. Produci cu trei lei ceea ce vei vinde cu doar un leu. Atenţie, că acest carusel nu a ocolit celelalte termocentrale din România, dar pentru ele încă se mai găsesc soluţii, în timp ce Doiceşti şi Borzeşti au fost lăsate din mână. Specialiştii din domeniul energetic nu exclud varianta că după cele două termocentrale lichidate în aceste zile vor urma şi altele.

Statul trebuie să le ecologizeze

„În arealele acestor termocentrale este o mizerie cruntă, având în vedere tehnologiile învechite pe care le folosesc de peste 40 de ani. Dar să nu uităm că acolo avem platforme industriale foarte bine dotate, cu linii de înaltă tensiune, acces la apa naturală, reţele de conducte, căi ferate interne – lucruri care ar costa foarte mult să le construieşti de la zero. Sigur că ar exista investitori să preia aceste platforme, dar pentru asta ele trebuie ecologizate, şi cred că o soluţie rezonabilă ar fi ca angajaţii care au mai rămas să se ocupe de ecologizare“, a declarat pentru „Adevărul“ Jean Constantinescu, preşedintele Institutului Naţional pentru Studiul Amenajării şi Folosirii Surselor de Energie.

Ce este Termocentrala DOICEŞTI

Centrala Termoelectrică Doiceşti este amplasată în partea de sud a ţării, în nordul regiunii Muntenia, în judeţul Dâmboviţa, în apropierea celei mai semnificative zone miniere Şotânga - Filipeşti. Incinta centralei (aproape 69 de hectare) este cuprinsă între râul Ialomiţa calea ferată curentă Târgovişte-Pietroşiţa.

CTE Doiceşti a fost dezvoltată etapizat, în prima etapă s-au realizat 6 grupuri de 20 MW, iar în a două etapă s-au montat 2 blocuri de 200 MW; mai târziu, grupurile nr. 1-6 au fost scoase din funcţiune. În prezent, puterea instalată în CTE Doiceşti este de 200 MW şi constă într-un bloc cu ardere pe lignit de 200 MW, puse în funcţiune în 1979.

Cazanul este fabricat în Slovacia de uzina TLMACE, iar turbina şi generatorul sunt fabricate în Cehia de uzina SKODA.

Cazanul funcţionează având drept combustibil de bază lignitul din bazinul minier Muntenia, cu o putere calorifică inferioară de 6.911-7.749 kj/kg şi drept combustibil de adaos păcură (cu o putere calorifică inferioară de 38,720 kj/kg) sau gazele naturale (cu puterea calorifică inferioară de 35,581 kj/Ncm).
Sistemul de răcire este astfel construit ca o combinaţie între circuit deschis şi circuit închis cu turnuri de răcire. Apa de răcire este preluată din râul Ialomiţa.  CTE Doiceşti este conectată la Sistemul Energetic Naţional (SEN) prin staţia Târgovişte, de 220 KV, situată la aproximativ 10 km depărtare de centrală.

După ultimele restructurări de personal, la Doiceşti mai lucrează sub 50 de angajaţi.

 

Se prefigurează o altă ţeapă chinezească în cazul Termocentralei de la Doiceşti, judeţul Dâmboviţa

Chinezii ar putea câştiga de două ori de pe urma retehnologizării Termocentralei de la Doiceşti, parte a Termoelectrica. Asiaticii nu vor veni în Dâmboviţa cu o remorcă plină cu bani, ci vor să crediteze statul român pentru a reabilita liniile de producţie de la Doiceşti şi pentru a face din unitate, una profitabilă.

Pe lângă asta, chinezii vor ca lucrările să fie efectuate de o firmă de-al lor, în speţă China National Electric Engineering Corporation ( CNEEC).

O delegaţie formată din reprezentanţi al EximBank şi ai CNEEC au fost astăzi la Târgovişte, unde au discutat despre o posibilă investiţie la Doiceşti.

Termocentrala de la Doiceşti a mers pe pierdere în ultimii ani şi din acest motiv s-a ajuns ca în acest moment, în unitate să mai lucreze doar 40 de oameni, care se ocupă de întreţinere. La sfârşitul anului trecut au fost concediaţi 200 de salariaţi.

„Vreau să spun câteva lucruri foarte precise, dar să şi explic câteva lucruri şi ne vom apropia foarte sigur de ceea ce vrem. Statul român nu a avut resurse pentru a retehnologiza Termocentrala Doiceşti. Au fost mai multe încercări, s-au făcut mai multe studii, pe care le găsim la ministerul de resort, care ne arată ce ar trebui făcut şi ce costuri ar presupune. Acordul încheiat de România cu FMI, conţine printre alte indicaţii ale statului român şi cerinţe legate de privatizarea unor companii de stat sau închiderea altora, pentru că au pierderi foarte mari. Termoelectrica este una din societăţile despre care s-a discutat în ultimii patru ani de zile. Ce se poate întâmpla, sau cum ar trebui să abordăm, după părerea mea lucrurile: dacă nu găsim o soluţie, într-o perioadă foarte scurtă, se va trece la procedura de lichidare. În cadrul acestei proceduri, se poate găsi un cumpărător...sigur, la un preţ de lichidare care e întotdeauna mai jos, sau nu se poate găsi un cumpărător şi atunci vor fi valorificate activiele individual”, a declarat preşedintele CJ Dâmboviţa, Adrian Ţuţuianu.

Reprezentanţii EximBank din China, au declarat în cadrul întâlnirii cu reprezentaţii autorităţii locale, că guvernul asiatic are la dispoziţie 10 miliarde de dolari pentru investiţii în 16 ţări din Europa. Banii nu vor fi acordaţi direct, ci vor fi împrumutaţi de statele care vor să se dezvolte, cu o dobândă preferenţială de maxim 3%, pe o perioadă de maxim 20 de ani, iar lucrările urmează a fi eefctuate tot de firme chinezeşti.

„În prima jumătate a acestui an o să finalizăm proiecte pentru care putem să oferim creditare. Dorim ca firmele din China să participe la construcţie, la realizarea proiectelor. De aceea vă  rugăm, domnule preşedinte să consideraţi propunerea noastră pentru acest subiect. Am vrea să ajungem la posibilitatea ca statul român să împrumute de la noi, iar partea chineză să participe la cosntrucţie”, au spus reprezentanţii EximBank.

CNEEC ar putea readuce Termocentrala de la Doiceşti pe profit, iar oamenii s-ar întoarce la muncă. Însă, până acolo, mai sunt de pus la punct multe detalii tehnice, cum ar fi materia primă.

„Partea chineză a găsit soluţia tehnică a retehnologizării pe gaze. Au fost şi se pare că avem şi astăzi un posibil investitor pentru această Termoncentrală, altul decât cel chinez, care ar dori să facă o retehnologizare pe formula clasică, pe cărbune, adus parte din România, parte din Polinia, pentru că e mai de calitate cel din Polonia. Dar astea sunt chestiuni tehnice, au nu mă pricep la ele. La cealaltă parte, cum să facem o societate, cu venitul investiţional, mă pricep foarte bine pentru că sunt avocat de meserie şi am lucrat în zona afacerilor. Interesul meu, repet încă o dată, este şi interesul statului român, este să găsim o soluţie să repornim, să retehnologizăm şi să creăm locuri de muncă”, a mai spus Ţuţuianu.

Negocieri la Ministerul Economiei

Pentru că discuţiile nu s-au finalizat, chinezii vor mai „negocia” mâine, la ora 14.00, la Ministerul Economiei, posibilitatea unui împrumut acordat României pentru a repune pe picioare Termocentrala de la Doiceşti. Până atunci însă, fabrica este tăiată şi dusă la fier vechi de angajaţii care au mai rămas pe acolo. “Termocentrala este închisă, nu de ieri, de azi, ci de aproape un an. Mai sunt 40 de salariaţi acolo care derulează activităţile de pază şi vând ce se poate vinde de acolo, inclusiv fier vechi”, a declarat Adrian Ţuţuianu, preşedintele CJ Dâmboviţa.

CNEEC este a doua mare companie a Chinei şi este interesată să investească în domeniul extracţiei de cărbune şi al producţiei de energie în termocentrala de la Doicesti. CNEEC a fost înfiinţată în 1976 şi are ca profil, fabricaţia de echipamente electrice şi cu active în peste 60 de ţări din lume. CNEEC este specializată nu numai în construirea de grupuri electrice noi, ci şi în reabilitare şi modernizare. Un astfel de proiect se derulează în prezent în Azerbaigian, unde CNEEC reabilitează 10 grupuri ridicate în anii ’70, de 300 de MW fiecare, ce asigură 60% din energia statului azerbaigian. Investiţia în modernizare s-ar ridica la aproape 150 de milioane de euro.

 

 La Dărmăneşti, situaţia se prezintă sub forma unei “poveşti frumoase”. Între timp, între autorităţi şi firma Panda Electronics a apărut un intermediar turc. Rolul său ar fi acela de a face rost de cele 180 de milioane de euro necesare pentru realizarea investiţiei, firma Panda urmând a veni cu “intelingenţa”.

Investiţie părăsită pe un câmp

Cum e şi normal, primăria ar vrea să se materializeze investiţia, tocmai de aceea a ridicat un liceu tehnologic pentru a şcoli viitoarea forţă de muncă pentru chinezi. Numai că acum, liceul, pentru care s-a cheltuit 1 milion de euro prin Banca Mondială, este neutilizat. Primarul comunei nu vede însă liceul ca pe o cauză pierdută dacă nu vor mai apărea investitorii. Clădirea ar putea fi folosită de copiii din Dărmăneşti care ar ar putea fi organizaţi în două clase.

Chinezii au promis că la Dărmăneşti vor ridica una dintre cele mai mari fabrici de televizoare LED, electrice şi electrocasnice din Europa. Mii de oameni din Dâmboviţa şi Prahova şi-au depus încă din 2010 CV-urile, iar unii dintre ei au fost chemaţi chiar şi la nişte cursuri de instruire.

sursa: adevarul.ro

FMI pune cruce Termocentralei Doiceşti

Cu datorii de peste 500 de miliarde, Termocentrala are termen data de mâine, 28 februarie, pentru demararea procedurii de insolvenţă .Consiliul Judeţean şi primăriile din zonă (Şotânga, Doiceşti şi Aninoasa) au căutat soluţii pentru a putea administra bunurile termocentralei, înainte de a fi prea târziu .

Preşedintele CJD Adrian Ţuţuianu a făcut demersuri la Bucureşti pentru a prelua priza de apă, punctul de transformare, cabanele din zona montană şi clădirile administrative . Cele trei primării şi-ar dori în administrare cele peste o sută de hectare de teren ale termocentralei pentru a le transforma în parcuri fotovoltaice .

“Discuţiile privind termocentrala sunt foarte complicate. (...) Nu vă ascund că am avut discuţii foarte tensionate la Oficiul pentru Privatizare şi Industrie” - a declarat Adrian Ţuţuianu.

Fondul Monetar Internaţional a respins ideea ca Termocentrala Doiceşti să fie preluată de Consiliul Judeţean Dâmboviţa, iar acum se caută soluţii ca măcar bunurile cele mai de preţ ale termocentralei să poată intra în administrarea forului judeţean şi a unor primării din zonă, înainte ca aceasta să intre în insolvenţă şi să nu se mai poată face nimic.

Cu datorii de peste 500 de miliarde lei vechi, Termocentrala Doiceşti este la un pas de insolvenţă, 28 februarie 2013 fiind termenul maxim convenit cu Fondul Monetar Internaţional pentru demararea acestei proceduri.

 

citeste tot pe jurnaldedambovita.ro