GAESTI. Un tanar dependent de etonobotanice s-a sinucis. VIDEO

Destin frant, in cazul unui tanar cantaret de rap din Gaesti, Dambovita. S-a sinucis cu cateva zile inainte sa implineasca 22 de ani.

Baiatul se lupta de multa vreme cu dependenta de etnobotanice si era sub tratament, dar se izolase de toti ai lui, iar singuratatea i-ar fi accentuat depresia. Mama, care il crescuse singura, cu sacrificii si dragoste, a fost cea care l-a gasit fara viata. Fiul ei ii dedicase o piesa hip-hop insa din pacate pasiunea lui pentru droguri a fost mai puternica decat cea pentru muzica.

"Vreau sa-ti spun, mama, cat de mult te iubesc,iti promit, mama, sa nu te parasesc"

Din pacate Radu nu s-a tinut de cuvant. Provenea dintr-o familie sarmana, dar era foarte talentat si promitea sa-si faca o cariera in hip-hop.

Locuia impreuna cu mama lui in chirie si se confruntau cu mari greutati. Traiau din pensia de boala a femeii, iar el era mahnit ca nu-si gasise o slujba. Apoi a cazut prada drogurilor pentru ca in final sa isi ia zilele.

'' - Nu mi s-a plans de nimic, nu m-am certat cu el, am ramas impreuna. Nu stiu sa fi avut vreo suparare, m-am inteles foarte bine cu el, am mancat impreuna, am ras, am glumit, am plecat la biserica si cand am venit inapoi…"

Coplesiti de tristete sunt si prietenii lui Radu, care povestesc ca l-au rugat mereu sa renunte la etnobotanice.

''I-am spus sa le lase ca nu fac decat sa te duca jos! Si el nu a ascultat, a spus ca vrea sa fie cat mai 'sus' posibil. Dumnezeu sa-l ierte."

"Este foarte important atunci cand tinerii urmeaza acest program de dezintoxicare ca familia si prietenii sa fie langa el, si numai asa vor disparea gandurile negative care il distrug. Numai asa tratamentul are succes: altfel, apare depresia care poate duce la suicid" spune psihologul Daniel David.

Medicii sustin ca etnobotanicele sunt chiar mai periculoase decat stupefiantele cunoscute.

"Este o dependenta fizica si psihica, mult mai rapida decat la drogurile clasice pe care le stim, ilegale. Dependenta psihica poate apare inca de la prima doza. Unde duc? La distrugerea individului" precizeaza si dr. Carmen Marcu.

In 29 aprilie ar fi fost ziua tanarului.

Medicii atrag atentia ca etnobotanicele sunt extrem de periculoase, dau dependenta si pot duce pana la urma la moartea celor ce nu reusesc sa se lase la timp de consumul lor.
Dr. Carmen Marcu, medic specialist urgente Spitalul Judetean de Urgente Targoviste: "Este o dependenta fizica si psihica, mult mai rapida decat la drogurile clasice pe care le stim, ilegale. Dependenta psihica poate apare inca de la prima doza. Sunt mult mai toxice decat drogurile legale si, din pacate, sunt pe toate drumurile. Duc la distrugerea individului respectiv, fizica si usor lenta spre deces".

Radu mai avea o sora, plecata in Germania, care va incerca sa o aline suferinta mamei, atat de greu incercata.

Protv.ro

Flori cu parfum de heroină. Poliţiştii au găsit o mică avere îngropată în curtea unei florărese din Dâmboviţa, făcută din vânzarea de droguri.

Şase femei sunt suspectate de poliţiştii specializaţi în combaterea criminalităţii organizate şi procurorii D.I.I.C.O.T. că, sub paravanul comercializării de flori, vindeau heroină. În urma percheziţiilor efectuate, poliţiştii au descoperit peste 250 de grame de heroină, importante sume de bani în lei şi valută, toate îngropate în pământ, în curtea unui imobil din Dâmboviţa.

Potrivit unui comunicat DIICOT, în perioada februarie - aprilie 2013, poliţişti din cadrul Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate Bucureşti – Serviciul de Combatere a Criminalităţii Organizate Ilfov, sub coordonarea D.I.I.C.O.T. – Serviciul Teritorial Bucureşti, au documentat activitatea infracţională a unei reţele care distribuia heroină în municipiul Bucureşti şi judeţul Ilfov, formată din şase femei, cu vârste între 20 şi 61 de ani, toate din municipiul Bucureşti.

Din investigaţiile efectuate a reieşit că activitatea infracţională a suspectelor era disimulată prin comercializarea florilor, de multe ori vânzarea drogurilor către diverşi consumatori făcându-se din interiorul florăriilor.   Pentru probarea activităţii infracţionale, la data de 13 aprilie a.c., poliţiştii specializaţi în combaterea criminalităţii organizate, cu sprijinul Brigăzii Speciale de Intervenţie a Jandarmeriei "Vlad Ţepeş", au efectuat 6 descinderi la adresele de domiciliu şi fără forme legale ale suspectelor, situate în Bucureşti şi judeţul Dâmboviţa.   În urma percheziţiilor efectuate, au fost găsite şi ridicate în vederea cercetărilor 254,72 grame de heroină, 37.300 de lei, 4.385 de euro, 200 USD, bani susceptibili a proveni din vânzarea drogurilor şi 5 telefoane mobile.

Toate bunurile găsite au fost indisponibilizate în vederea cercetărilor. Sumele de bani şi cantitatea de heroină au fost găsite îngropate în pământ, într-o magazie de lemne, aflată în curtea unui imobil din judeţul Dâmboviţa.   Cele şase suspecte au fost conduse la sediul D.I.I.C.O.T. - S.T. Bucureşti, pentru audieri.   Două dintre florărese au fost arestate preventiv pentru 29 de zile, faţă de alte trei s-a dispus obligarea de a nu părăsi localitatea, iar o altă suspectă este cercetată în stare de libertate.

Citeste mai mult: adev.ro/mle1cr

Elevii consumă tot mai multe etnobotanice, potrivit Raportului ESPAD 2011. Vezi situatia in Dambovita

Elevii consumă din ce în ce mai mult etnobotanice, arată Raportul ESPAD 2011 privind consumul de droguri în rândul populaţiei şcolare de 16 ani, realizat în parteneriat cu Ministerul Educaţiei Naţionale, cu acordul părinţilor, şi care are la bază un studiu efectuat în perioada 2007 - 2011, a declarat pentru AGERPRES Sorin Oprea, şeful Agenţiei Naţionale Antidrog.

Rezultatele finale ale Raportului urmează a fi date integral publicităţii în următoarele săptămâni.


"Este o prevalenţă crescută în rândul elevilor de 16 ani pentru toate categoriile de droguri, în special pentru substanţele noi cu proprietăţi psihoactive (SNPP) - etnobotanicele", a declarat Sorin Oprea.

Astfel, a crescut consumul substanţelor psihoactive la populaţia şcolarizată de 16 ani, prevalenţa fiind de 10% faţă de 5% în anul 2007, când a fost efectuat ultimul studiu, acesta făcându-se o dată la patru ani, a explicat şeful ANA.

Rezultatele studiului naţional din cadrul ESPAD 2011 plasează România între ultimele 10 state europene, ca nivel al prevalenţei consumului oricărui tip de drog ilicit - cel puţin o dată în viaţă în rândul elevilor de 16 ani, ţara noastră situându-se cu 8% sub media europeană înregistrată.

Pentru prima dată în cadrul studiilor ESPAD, se înregistrează un debut precoce al consumului de canabis/ haşiş în rândul elevelor de 16 ani din România. Din punct de vedere al distribuţiei pe sexe, România se află printre putinele state cuprinse în studiu care nu mai înregistrează diferenţe între fete şi băieţi în ceea ce priveşte prevalenţa consumului de canabis/ haşiş, atât de-a lungul vieţii (alături de Franţa), cât şi în ultima lună (alături de Federaţia Rusă şi Bulgaria).

În acelaşi timp, Raportul Naţional privind situaţia drogurilor pe anul 2012 evidenţiază un consum de stupefiante ridicat în rândul studenţilor, prevalenţa de-a lungul vieţii fiind de 23,2%. Studiul realizat în opt centre universitare din România arată că studenţii consumă cel mai mult canabis (20,9%) urmat de ecstasy, cocaină şi amfetamine.

Totodată, în anul 2011 au avut nevoie de tratament peste 3.000 de persoane, dintre care aproximativ 2.000 pentru droguri ilicite şi substanţe cu proprietăţi psihoactive. Din totalul persoanelor care au primit îngrijiri medicale în centrele specializate, peste 1.700 au fost admise la tratament în anul 2011.

Principalele tipuri de substanţe pentru care s-a solicitat asistenţă sunt substanţele psihoactive, heroina, sedativele şi canabisul. Anul trecut, pentru prima dată în ultimii zece ani, proporţia cazurilor admise la tratament pentru consum de opiacee a înregistrat cea de-a doua valoare din numărul total de cazuri, substanţele cu proprietăţi psihoactive reprezentând drogul principal pentru care consumatorii au solicitat asistenţă.

Potrivit Raportului ANA, majoritatea consumatorilor au vârste cuprinse între 15 şi 19 ani, predominând consumul zilnic prin injectare.

Totodată, Raportul Naţional privind Situaţia Drogurilor pentru anul 2012 evidenţiază că anul trecut a crescut numărul consumatorilor de droguri în Bucureşti din cauza apariţiei pe pieţele din România a noilor substanţe cu proprietăţi psihoactive.

Astfel, numărul estimat de consumatori problematici de droguri se ridica la 19.265 în anul 2011, faţă de 18.316 în 2010 şi 16.867 în 2007.

Potrivit raportului ANA, zonele de risc, în funcţie de numărul de cazuri de urgenţe non-fatale înregistrate în 2011, sunt: Bucureşti şi Iaşi (zone de risc foarte mari, pondere peste 10%), Cluj, Constanţa, Galaţi (zone de risc mare, ponderi între 5% şi 10%), Bihor, Timiş, Bacău, Dâmboviţa, Suceava, Buzău, Vrancea (zone de risc mediu, ponderi între 1% şi 5%), Neamţ, Harghita, Călăraşi, Ialomiţa, Hunedoara (zone de risc mic, ponderi între 0,5% şi 1%) şi Arad, Mureş, Ilfov, Satu Mare, Teleorman, Argeş (zone de risc foarte mic, ponderi sub 0,5%).

Potrivit Raportului privind strategia de control a narcoticelor al Departamentului de Stat al SUA, ediţia 2013, România nu este o sursă semnificativă de narcotice ilegale, dar rămâne o ţară de tranzit importantă, dată fiind amplasarea sa pe cunoscuta Rută nord-balcanică pe care sunt traficate de regulă din Afganistan spre Europa opiu, morfină şi heroină.

Potrivit raportului, postat pe site-ul Departamentului, efectele crizei economice globale, cuplate cu tulburările politice interne, au continuat să aibă impact asupra tuturor agenţiilor guvernamentale din România, în timp ce resursele pentru unităţile de combatere a drogurilor au fost mai restrânse decât în anii anteriori.

Raportul menţionează totodată că în ultimii ani consumul de droguri a crescut în România, şi mai ales cel de droguri sintetice şi heroină, existând statistici în sensul că doar în Bucureşti sunt între 28.000 şi 30.000 de consumatori de droguri.

 

revista22.ro